AVIZ

referitor la proiectul de Lege privind

organizarea judiciară

Analizând proiectul de Lege privind organizarea judiciară, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 423 din 22.08.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D964/22.08.2022,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art. 2 alin. (1) lit.a) din Legea nr. 73/1993, republicată şi al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:

1. Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare organizarea judiciară, preconizându-se abrogarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

2. Prin conținutul său normativ, proiectul face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.

3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

4. La art. 1 alin. (1), pentru o completă informare, Legea fundamentală va fi citată sub forma „Constituției României, republicată”.

5. La art. 5 alin. (1), pentru respectarea rigorilor stilului normativ, expresia „competențelor date prin actele normative în vigoare în sarcina sa” trebuie înlocuită cu sintagma „competențelor prevăzute de lege în sarcina sa”.

          Pentru același motiv, la alin. (2), expresia „competențelor date prin lege în sarcina sa” trebuie redată sub forma „competențelor prevăzute de lege în sarcina sa”.

6. La art. 6, semnalăm că sintagma „actele administrative extrajudiciare care îmbracă aceste forme de cooperare” nu este suficient de clară, astfel încât este necesară reanalizarea și reformularea sa, în funcție de intenția de reglementare.

7. La art. 7, pentru respectarea unității redacționale în cadrul actelor normative, propunem ca textul să fie redat astfel:

„Art. 7. - Prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, existența și conținutul actelor prevăzute la art. 6, în care instanțele judecătoreşti şi parchetele sunt părți, sunt informații de interes public la care accesul liber este garantat”.

8. La art. 15 alin. (4), din redactarea textului nu rezultă cu suficientă precizie dacă sintagma „transcrierile susținerilor verbale din timpul procesului efectuate în mod automat prin intermediul tehnologiei informaţiei” se referă la transcrierea înregistrărilor video sau audio realizate potrivit art. 15 alin. (1). În plus, nu se înțelege dacă respectivele transcrieri se realizează în toate situațiile sau numai în cazul în care acestea sunt solicitate de către părți, în condițiile alin. (4).

          Se impune, de aceea, reanalizarea art. 15, astfel încât normele să îndeplinească cerințele specifice de claritate și previzibilitate.

În acest context, semnalăm și faptul că, în cuprinsul art. 16 alin. (6) este utilizată noțiunea de „consemnare” a dezbaterilor, fără să rezulte dacă este avută în vedere activitatea grefierului prevăzută la art. 15 alin. (2), text care prevede că „grefierul ia note cu privire la desfășurarea procesului”, ori dacă respectiva noțiune vizează redarea în scris a traducerii înregistrărilor efectuate potrivit tezei întâi a normei.

          Propunem, de aceea, reanalizarea, și din punct de vedere terminologic, a normelor din cuprinsul art. 15 și 16.

          9. La art. 19, având în vedere cele reținute în avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru crearea premiselor asigurării unei practici unitare, sugerăm reanalizarea soluției legislative propuse în ceea ce privește modalitatea de constituire a completului de divergență, prin includerea, în completul de judecată, a președintelui de secție sau, după caz, a președintelui instanței. Menționăm că, în această situație, se impune și modificarea art. 398 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

10. La art. 19 alin. (1) și (2), semnalăm că în cuprinsul proiectului este utilizată expresia „listă de permanență” - art. 31 alin. (1) lit. b), art. 36 alin. (1), (4) și (5) - și nu aceea de „planificare de permanență”, astfel încât, pentru asigurarea unității terminologice, propunem reformularea corespunzătoare a textelor.

11. La art. 20 alin. (4), pentru precizia reglementării, textul ar trebui să debuteze cu expresia „Cheltuielile necesare funcţionării Înaltei Curți de Casație și Justiție ...”.

12. La art. 21 alin. (7), având în vedere dispozițiile art. 124 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, este de analizat dacă textul nu ar trebui completat, în final, cu sintagma „fără a aduce atingere principiilor independenţei judecătorilor şi al supunerii lor numai legii”.

13. La art. 31 alin. (2), pentru asigurarea unei reglementări complete, textul ar trebui să prevadă în mod expres cine are competența desemnării unuia dintre cei doi vicepreședinți să prezideze Colegiul de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție în lipsa președintelui. Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art. 34 alin. (6) și art. 36 alin. (4), care prevăd, de asemenea, exercitarea unor competențe ale unuia dintre cei doi vicepreședinți în lipsa președintelui.

14. La alin. (6) al art. 31 ar trebui să se prevadă în mod expres cine are competența sesizării adunării generale în vederea revocării membrilor aleși în colegiul de conducere.

          Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art. 32 alin. (2), în cuprinsul căruia nu se prevede cine are competența convocării adunării generale a judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție.

15. La art. 39 alin. (1), pentru respectarea dispozițiilor referitoare la anexe din cuprinsul art. 57 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din text trebuie eliminată expresia „care face parte integrantă din prezenta lege”.

          Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului.

          În acest context, precizăm că, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă sus-menționate, este necesar ca în finalul proiectului să fie introdus un nou articol, cu următorul cuprins:

          „Art. ... - Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta lege”.

16. La art. 44 alin. (3), pentru un spor de precizie normativă, textul ar trebui să facă trimitere expresă la dispozițiile Codului de procedură penală avute în vedere.

          Pe de altă parte, având în vedere exigențele de tehnică legislativă, trimiterea la acest act normativ trebuie realizată sub forma „Legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare”.

17. La art. 58 alin. (6), pentru un spor de rigoare în exprimare, sintagma „se organizează și conduce” trebuie redată sub forma „se organizează și se conduce”.

18. La art. 64, este de analizat dacă, pentru asigurarea unei reglementări complete, nu ar trebui să se prevadă în mod expres dacă tribunalele militare au sau nu personalitate juridică.

          Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art. 109 alin. (1), care nu cuprinde precizări referitoare la personalitatea juridică a Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti și a parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare.

19. La art. 68 alin. (2), precizăm că în cuprinsul proiectului de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, transmis, de asemenea, spre avizare, referirile la respectiva procedură au în vedere „apărarea independenței, imparțialității și reputației profesionale”, astfel încât, pentru unitate terminologică, propunem reformularea corespunzătoare a expresiei „procedurii de apărare a imparţialităţii sau independenţei procurorilor”.

          Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

20. La art. 68 alin. (3) și (4), pentru corelare cu dispozițiile art. 304 din Codul de procedură penală, propunem înlocuirea expresiei „pot fi infirmate motivat ..., când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice” cu sintagma „pot fi infirmate motivat ..., atunci când acesta constată că sunt nelegale sau netemeinice”.

21. La art. 68 alin. (5), semnalăm că din redactarea textului rezultă ca este necesar ca respectivele cauze obiective care justifică urgența să fie aceleași cu cauzele care împiedică rechemarea procurorului. Propunem, de aceea, reformularea corespunzătoare a textului, întrucât cele două categorii de cauze pot fi diferite.

22. La art. 82 alin. (2), pentru fluență în exprimare, sintagma „procurorii șefi secție” trebuie redată sub forma „procurorii șefi de secție”, observație valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare din proiect.

          La alin. (3), pentru corectitudine în redactare, construcția „de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Înaltei Curți de Casație și Justiție” trebuie redată sub forma „de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”.

23. La art. 84, pentru uniformitate de reglementare cu dispozițiile art. 92 și 99, propunem înlocuirea expresiei „nu mai târziu de luna februarie” cu sintagma „la data de 1 februarie a anului următor celui de referinţă”.

24. La art. 85 alin. (4), pentru un plus de rigoare în redactare, este necesar ca sintagma „potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic” trebuie redată sub forma „potrivit principiilor legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic”.

          Reiterăm observația pentru toate situațiile similare din proiect.

25. Referitor la art. 86, precizăm că acesta este constituit din șaptesprezece alineate, iar potrivit art. 48 alin. (4) teza finală din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare „pentru claritatea, concizia și caracterul unitar al textului unui articol se recomandă ca acesta să nu fie format dintr-un număr prea mare de alineate”.

Reiterăm observația pentru toate situațiile similare din proiect.

26. La art. 88 alin. (12), pentru fluența și coerența exprimării, textul va debuta cu sintagma „Ordinul de revocare emis de procurorul-șef ...”.

27. La art. 100 alin. (2), având în vedere că în cuprinsul anexei nr. 1 se face referire și la parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii, apreciem că în finalul textului ar trebui introdusă expresia „potrivit anexei nr. 1”.

28. La art. 101 alin. (3), pentru rigoare normativă, apreciem că textul ar trebui să prevadă în mod expres tipul avizului emis de ministrul justiției.

29. La art. 113 alin. (2), pentru corectitudine în redactare, expresia „și secția sau serviciul prevăzute la alin. (1)” trebuie redată sub forma „și secția sau serviciul prevăzut la alin. (1)”.

30. La Titlul IV, ca observație de ordin general, în contextul în care Institutul Național al Magistraturii este instituție publică cu personalitate juridică aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o mai bună reglementare adaptată la cerința bunei funcționări a sistemului, sugerăm ca proiectul să valorifice observațiile cuprinse în avizul Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește normele referitoare la organizarea și funcționarea Institutului Național al Magistraturii.

          31. La art. 114 alin. (1), ținând seama de ansamblul normelor referitoare la Institutul Național al Magistraturii, pentru asigurarea unei reglementări complete, textul trebuie să facă referire și la atribuțiile Institutului în ceea ce privește organizarea și desfășurarea concursurilor și examenelor.

          La alin. (3), pentru fluența exprimării, sintagma finală „și recunoașterea diplomelor” trebuie înlocuită cu formularea „și la recunoașterea diplomelor”.

32. La art. 115 alin. (2), pentru corectitudinea redactării, este necesar ca verbul „se face” să fie redat la plural.

          La alin. (5), recomandăm analizarea normei de trimitere la alin. (1), întrucât textul respectivului alineat vizează conducerea Institutului Național al Magistraturii, nefăcând referire la instanțe sau parchete.

La alin. (10), pentru asigurarea unei reglementări complete, textul ar trebui să prevadă în mod expres cine are competența convocării ședințelor extraordinare ale Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii.

33. La art. 116 alin. (3), semnalăm că norma referitoare la depunerea oricăror „alte acte considerate relevante” nu îndeplinește criteriile specifice de previzibilitate, astfel încât trebuie reanalizată și reformulată în mod corespunzător.

34. La art. 116 alin. (10), este necesară revederea trimiterii la dispozițiile art. 115 alin. (8), normă care nu cuprinde enumerarea unor persoane, așa cum rezultă din text, ci are ca obiect stabilirea modalității de alegere a reprezentantului auditorilor de justiție și a competențelor acestuia.

35. La art. 117 alin. (3), norma referitoare la stabilirea calității de ordonator terțiar de credite a directorului Institutului Național al Magistraturii trebuie reanalizată, ținând seama că, potrivit art. 117 alin. (2), Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, iar potrivit art. 63 alin. (3) din proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii, „Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii are calitatea de ordonator principal de credite”.

36. La art. 119 alin. (1), pentru precizie normativă, textul ar trebui să prevadă în mod expres tipul avizului emis de Consiliul științific al Institutului Național a Magistraturii.

37. Semnalăm că norma propusă pentru art. 120, potrivit căreia „Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continuă a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate” nu prezintă legătură tematică cu dispozițiile Titlului IV - Organizarea și funcționarea Insitutului Național al Magistraturii, în cuprinsul căruia este prevăzută.

          Este necesară, de aceea, reanalizarea sistematizării proiectului, sub acest aspect.

38. La art. 124 alin. (6), pentru unitate în redactare, propunem utilizarea expresiei „în termen de 30 de zile” în loc de „în termen de 30 de zile calendaristice”.

39. La art. 125 alin. (3), pentru asigurarea unei reglementări complete, textul ar trebui să prevadă soluțiile pe care le poate adopta ministrul justiției în cazul în care este sesizat cu contestațiile asistenților judiciari nemulțumiți de calificativul acordat, precum și calea de atac împotriva actului ministrului justiției.

40. La art. 137 alin. (4), din cuprinsul tezei finale a normei trebuie eliminat titlul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, întrucât acesta a fost precizat anterior.

          Observația este valabilă și pentru art. 139.

Totodată, pentru completarea informației juridice, este necesară inserarea, în finalul textului, a expresiei „cu modificările și completările ulterioare”.

41. La art. 138 lit. i), pentru corectitudinea informației juridice referitoare la Legea contabilității nr. 82/1991, în finalul textului trebuie inserată expresia „cu modificările și completările ulterioare”.

42. La art. 140, pentru precizie în reglementare, recomandăm  menționarea expresă a actelor normative din domeniul finanțelor publice de la care se derogă.

43. La art. 142 alin. (9), titlul actului normativ citat se va elimina și se va insera expresia „cu modificările și completările ulterioare”.

44. Semnalăm că norma propusă pentru art. 143 alin. (3), referitoare la bugetele instanțelor și parchetelor militare,  trebuie să facă obiectul unui articol distinct, întrucât art. 143 cuprinde dispoziții referitoare la bugetul parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii.

45. La art. 147 alin. (6), semnalăm că norma de trimitere la alin. (4) este eronată, alin. (5) făcând referire la repartizarea posturilor.

46. La art. 150, semnalăm că reglementarea referitoare la asistenții judecătorilor din cadrul curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate şi judecătoriilor este insuficient conturată, nefiind suficientă precizarea referitoare la reglementarea statutului și a atribuțiilor acestora prin lege specială.

          În acest sens, ținând seama de obiectul de reglementare al prezentului proiect, ar trebui ca acesta să fie completat cu norme privind elementele esențiale referitoare la natura juridică a funcției de asistent al judecătorului, la condițiile care trebuie îndeplinite pentru ocuparea acestei funcții, precum și la modalitatea de numire și revocare din funcție.

47. La art. 157 alin. (1), pentru utilizarea limbajului specific normativ, sintagma „de la intrarea în vigoare” se va înlocui cu sintagma „de la data intrării în vigoare”. Observația este valabilă și pentru art. 160 alin. (2).

48. La art. 158, având în vedere că art. 160 alin. (1)  prevede intrarea în vigoare a prezentei legi la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru  precizie,  recomandăm ca soluția propusă să fie  redată în continuarea dispoziției de la art. 160 alin. (1), sub forma unei excepții.

49. La art. 160 alin. (1), pentru stabilirea precisă a datei de intrare în vigoare a legii, expresia „intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării” trebuie înlocuită cu sintagma „intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării”.

La alin. (3), precizăm că norma de trimitere la alin. (1) este eronată, fiind necesară înlocuirea cu  trimitere la alin. (2).

50. Referitor la anexe, potrivit uzanței normative, marcajul acestora se va realiza după următorul model:

                                                                                              „Anexa nr. 1”.

PREŞEDINTE

Florin IORDACHE

Bucureşti

Nr. 970/23.08.2022